Посібник Franceza - Документ PDF
Повідомлення від 09 лютого 2016 року
Документи
N V A I L I M B A F R A N C E Z F R P R O F E S O R
C o p e r t a i i l u s t r a i i l e d e: I O A N A C O N S T A N T 1 N E S C U
I O N B R E S C U S I L V I A P A N D E L E S C U
С О Р І Н А Б Е 11 С ! S C U M A R I A B R E S C U
N V A I L I M B A F R A N C E Z
F R P R O F E S O R Ediia a III = a revzut i mbuntit
E D I T U R A T I I N I F I C B U C U R E T I 19 6 5
Prezenta lucrare urmrete nsuirea limbii franceze n aa fel nct asimilarea integral integral a materialului s poat permite citirea i traducerea unui text-francez, susinerea uni conversaii uzuale i redactarea unui text simplu n limba francez.
Manualul este precedat de o parte Introductiv n care, dup un scurt istoric al limbii franceze, snt expuse noiunile de baz ale pronunrii i ortografiei franceze. Авнд н ведере з керівництвом адресами celor care doresc s nvee limba francez fr profesor, перед редакцією pronunarea sunetelor limbii franceze s-a dat transcrierea фонетична міжнародна la vocabul fiecrei lecii, iar n prima parte s-a dat і граматична дина капітолеле капітоле До n n partea Introductiv snt explicate i unele semne din transcrierea фонетична міжнародна. Recomandm celor care studiaz manualul s revin la partea de fonetic oridecteori ntm-pin dificulti n pronunarea cuvintelor.
n afar de partea Introductiv manualul Cuprinde cinci pri: n partea I snt expuse noiunile elementare ale gramaticii
franceze, pe baz de fraze sau простий текст cu un vocabular redus. n partea a Ii-a se безперервна expunerea концентрична грама
ticii franceze, urmrindu-se paralel i nsuirea unui numr mai mare de cuvinte aparinnd, ndeosebi, lexicului folosit n vorbirea zilnic.
n partea a IlI-a se pune accentul pe text dialogate, care l vor familiariza pe cititor cu conversaia francez curent i cu limba vorbit. n aceast parte, gramatica trateaz n special principalle ale ale morfologiei.
Більшість лецилорів дин партеа і IV-а snt адаптації дуп фрагменти дин опереле сценариор франсезі. Gramatica din aceast parte trateaz cteva dintre principalele problems ale sintaxei.
Partea a V-a cuprinde lecturi literare poezii, cntece populare si imnuri revolutionare franceze.precum i fragmente de proz din marii scriitori francezi, menite s uvod pe pe cititor n literatura francez.
n scopul mbogirii lexicului, precum i pentru asimilarea lui corect, mai toate leciile - це dau omonime, інакше time, antonime, paronime i familii de cuvinte. Unele lecii snt prevzute eu miei suplimente cuprinznd lecturi, dictoane i прислів'я, анекдот тощо. догляд, nefiind nsoite de un vocabular, au drept scop familiarizarea cititorului cu folosirea dicionarelor bilingve.
Fiecare lecie din manual este nsoit de exerciii accentul cznd asupra celor de retroversiune care trebuie rezolvate ntotdeauna n scris pentru nsuirea ortografiei limbii franceze.
Інструкція з експлуатації додатка: 1. Комплектуюча граматика, догляд за обличчям та синтезацією кунотину
elor de gramatic expuse n diferitele lecii ale manualului; 2. Cheia exerciiilor, care urmeaz a fi консультант дуп rezolvarea fiecrui exerciiu; 3. Vocabularul francez-romn, cuprinznd toate cuvintele franceze diin manual, i Vocabularul romn-francez, n care snt included numai cuvintele din exerciiile de retroversiune.
Посібник з використання постійних значень шраму larg comparaia fenomenelor gramaticale franceze eu cele romneti. El presupune din partea cititorilor cunoaterea problemlor de baz ale gramaticii romne, precum i a terminologiei ei.
Atragem atenia cititorului s nu treac la o lecie nou pn nu a asimilat-o perfect pe cea precedent, cci fiecare lecie se bazeaz pe cunotinele anterioare. Rezolvarea exerciiilor constituie, n acest sense. mijloc sigur автоконтролю.
Існує prerea c limba francez, fiind, ca i romna, o limb латинського походження, poate fi uor nvat de ctre romni. Dac існує asemnri ntre structura gramatical a celor dou limbi, la care trebuie s adugm i influena destul de nsemnat exercitat de limba francez asupra vocabularului limbii noastre, існують ns i mari deosebiri, n primul rnd, n ceea this privete pronunarea. Nu trebuie s uitm nici faptul c gramatica francez este o gramatic grea. російський спеціальний російський сектор вербелор нерегульований. Asemnarea relativ care існують ntre limba noastr i limba francez, ndeosebi n domeniul vocabularului, prezint i un pericol pentru cei care snt ispitii s obzir aceace asemnare mai mare dect
este n realitate. De aceea, pe lng semnalarea cazurilor de analogy dintre cele dou limbi, menite s uureze nsuirea limbii franceze, n manual se atrage mereu atenia asupra deosebirilor eseniale dintre ele, precum i asupra unor greeli pei care le fac n mod frecvent vorbitorii romni care n acest Compendiul значення граматичного). La nsuirea corect a limbii franceze nu se poate ajunge fr eforturi susinute.
Limba francez este limba unei vechi i bogate kulturo i, n acelai t imp, una inter limbile de circulaie internaional. nsuirea ei nu poate duce dect la lrgirea orizontului cultural al oricrui om al muncii, precum i la apropierea i ntrirea prieteniei dintre popoare.
СКОРТИЙ ІСТОРИЧНИЙ ФРАНЦЕЗ ЛІМБІЇ
Limba francez este, ca i limba romn, o limb romanic. Ea este rezultatul unei duble ncruciri. Pe teritoriul Franei de azi locuiau n vechime galii, догляд за формою або кінцівкою кельтського походження. Datorit contactului dintre gali i latini i mai ales n urma cuceriri Galici de ctre romani (secolul I. E. N.), A avut loc o prim ncruciare ntre limba latin popular in i limba celtic a btinailor, din care a ieit nvingtoare limba latin. У Secolele V-VII e.n., datorit migraiei francilor (німецького походження), знаходяться o doua ncruciare, де дані aceasta ntre limba latin популярні i limba germanic a francilor, din care iese din nou nvingtoare limba latin. Limba nou format este cunoscut sub numele de limba .roman "(роман").
Condiiile de frmiare din societatea feudal au due la formarea unui mare dialect number, dintre care s-a impus mai trziu, ea limb oficial, dialectul vorbit n regiunea le-de-France, unde este situat Parisul. In urma uni evoluii de multe veacuri, se contureaz, n secolul al XYII-lea, limba franceza сучасний догляд. cu oarecare модифікований. ndeosebi n domeniul lexicului, este i limba francez de astzi.
Ca orice кінцівка, franceza a mprumutat. n cursul veacurilor, ряд терменів, головне з лімбільного попоалор vecine, dar i altele може занепасти. La rndul ei, datorit prestigeiului kulturoi franceze progresiste, limba francez a mprumutat muli termeni altor limbi, printre care si limbii romne.
Limba francez se vorbete astzi, n afar de teritoriul Franei, ntr-o serie de ri ca:
Бельгія (jumtatea de sud), Elveia feteva cantoane), Люксембург, Канада (приблизно 4 мільйони мільйонів ворбіторів кінцівок Франції) тощо.
NOIUNI DE FONETIC, ORTOGRAFIE I ORTOEPIE FRANCEZ
СУНЕТ Я ЛІТЕР
Noiunile sumare de pronunare a limbii franceze, pe care le dm aici, vor serve ca norm of orientare general, pronunarea fiecrui cuvnt n parte dndu-se le vocabularul leciilor. S-a folosit pleste tot "transcrierea fonetic internaional care, pe lng literele alfabetului latin, utizaaz i unele simboluri speciale. Acolo unde a fois posibil, s-au fcut analogii cu sunetele limbii romne.
У comparaie cu limba romn, n limba francez існує o mare deosebire ntre ortografie i pronunare. Corespondena dintre sunete і litere prezint numeroase dificulti.
А л ф а б е т у л
A (a) B (be) C (se) D (de) E (e) F (ei) G (i) H (as) I (i)
f r a n c e z se
J (ji) K (ka) L (el) M (an) N (en) 0 (o) P (pe) Q (k) R (er)
скласти 26 березня:
S (es) T (te) 'U (sunet невблаганний n l imba romn,
посередник ntre i si u romnesc) 1 V (ve) W (dubl ve) X (ics) Y (igrec) Z (zed)
Дотримуйтесь це в alfabetul francez nu gsim unele litere rom-neti:,, .
Pentru a reda toate sunetele limbii franceze se folosesc, n afar de literele alfabetului francez, i grupuri de vocal sau de consoane, precum i accente sau alte semne diacritice (edila, trema).
Literele alfabetului francez reprezint urmtoarele sunete2:
1 n транскрипція фонетична міжнародна транскрипція y (див. Mai departe).
a V. i tabloul sinoptic al sunetelor limbii franceze i al notrii lor
Poate fi: nchis (anterior) 1 (для транскрипції довелося т iпар):
частина [by] parte brave [brav] brav Observaie. Uneori sunetul a este redat n scris prin e: жінка [сім] жінка.
sau deschis (ззаду) (транскрипція cu a cursiv): 6as [ba] jos pas [pa] pas ple [pal] palid
E are mai mul te valor i fonetice: e deschis (transcribed):
este marca t з серйозним акцентом [*]: мати [море] мам
este marcat з циркумфлексним акцентом [*]: tte [tst] cap
este u rma t of dou consoane: earth [ter] pmnt e nchis (to transcribed ie pr in e of t ipar) se rostete ca e
ромська n cuvinte ca загальна, меридіан cd: este marca t з акцентом ascu i t [']:
gal [gal] egal caf [kafe] cafea
se afl ntr-o si lab final final si este u rmat de o consoan (t, z, r):
говорити [говорить] a vorbi.
а) nu se rostete, від obicei, sfritul cuvin te lor: pre [per] ta t domovina [patri] батьківщина
таблетка [tabiet] таблетка
sau uneori n inter iorul cuvinte lor: назвати [aple] chema "small [pti] mic
Observaie, -e mut остаточне визначення pronunarea consoanei anter ioare: dlicat [delika] delicat (чоловічий рід; -t nu вимовляти) dar dlicate [delikat] delicat (femin; t вимовляти)
1 Vocalele nchise вимовляється як cu gura pe jumta te nchis.
б) se p ronun ca un sunet in termediar ntre o i e. Pent ru